Jenica Batiste, profesor consilier şcolar la C.I.A.P. - Şcoala Nr.12 Tulcea, Şcoala „Traian Cosovei” Somova
Mihai Jigău, (2003) defineşte consilierea carierei ca „un proces de compatibilizare maximă între resursele, cerinţele, aspiraţiile sau interesele personale ale unui individ şi oferta reală din domeniul educaţiei, formării şi integrării socio-profesionale.”
Documentele naţionale de politică educaţională, încearcă o armonizare între priorităţile interne şi cele de nivel european şi precizează ca obiective:
· fundamentarea actului educaţional pe nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor (analiza intereselor şi nevoilor educaţionale ale elevilor);
· dezvoltarea unor rute flexibile şi personalizate de învăţare şi carieră;
· furnizarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară şi profesională.
1. STADIILE ALEGERII OCUPAŢIONALE
Latura prospectivă a alegerii profesionale se conturează mai devreme decât cea referitoare la cunoaşterea aptitudinilor proprii şi a celor care corespund profesiunii alese.
După Eli Ginzberg (Theory of Occupational Choice,1972), procesul de dezvoltare al identităţii vocaţionale trece prin trei stadii:
· stadiul fantezist (3-10 ani) caracterizat printr-un mare număr de preferinţe vocaţionale;
· stadiul alegerii bazate pe interese (11-18 ani) reprezintă o perioadă a tatonărilor caracterizată printr-un comportament explorator;
· stadiul realist (19-24 ani), caracterizat prin cristalizarea identităţii vocaţionale.
Identificarea vocaţională se manifestă la preadolescenţi mai mult ca o descoperire a aptitudinilor, capacităţilor şi abilităţilor proprii. Elevii îşi examinează propriile interese vocaţionale, experimentează mai multe tipuri de activităţi constatând necesitatea de a lua în considerare relaţia interese-aptitudini în exprimarea unei alegeri educaţionale sau profesionale.
Activităţile de orientare privind planificarea carierei au facilitat elevilor de la Şcoala Nr.12 din Tulcea şi de la Şcoala „Traian Coşovei” din Somova accesul spre liceele care sunt potrivite cu dorinţele, interesele, aptitudinile şi posibilităţile fiecăruia. Pentru elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a din cele două şcoli, am desfăşurat activităţi de autocunoaştere şi dezvoltare personală, de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale şi de marketing sau promovare personală, cu scopul de a conştientiza realizarea unui management eficient al propriei cariere.
2. FACTORII EXTERNI
Deşi se încearcă a se asigura egalitatea de şanse pe întregul parcurs şcolar al elevilor, dispariţia inegalităţilor în faţa educaţiei este încă un deziderat, întrucât intervin o serie de factori contextuali cu rol decisiv în orientarea şcolară şi profesională.
CLIMATUL FAMILIAL
Mediul socio-cultural marchează fundamental şi chiar determină cariera individului, controlând opţiunile profesionale ale acestuia. Un mediu familial protectiv, plin de afecţiune ar putea orienta copilul să opteze pentru profesii care implică orientare către problemele oamenilor relaţionare interpersonală, iar un mediu în care copilul trăieşte frustrări şi insatisfacţii, în care nu a beneficiat de încurajare şi de laude poate să aleagă profesii care să-i satisfacă aceste nevoi. Printr-un sondaj la nivelul celor două şcoli am constatat că există puţini elevi care doresc să urmeze profesiile părinţilor. Ei cunosc indirect complexitatea şi insatisfacţia muncii părinţilor şi resping aceste profesiuni.
Climatul cultural–educativ deficitar din unele familii, lipsa sprijinului acesteia pentru educaţia şcolară a copilului, formarea unei atitudini negative faţă de muncă, determină copiii să adopte cu uşurinţă modele profesionale oferite pe diferite căi de mass media, de tipul: dansatoare, cântăreaţă de manele, fotbalist, fotomodel etc.
NIVELUL SOCIO – ECONOMIC REDUS
Sărăcia unor familii din mediul rural poate influenţa negativ traseul şcolar al elevilor. Dacă anul şcolar trecut 2 elevi din Centrul Pro-Familia, cu cerinţe educative speciale au avut şansa să continue şcoala, alţi 3 elevi din familii sărace au abandonat parcursul şcolar. În urma interviului, am constatat că din 38 de elevi de clasa a VIII-a, care provin din mediul rural, 4 elevi cu medii între 6,17 şi 5, nu vor continua şcoala din motive financiare. Costul navetei zilnice, îmbrăcămintea şi rechizitele şcolare sunt mult prea costisitoare pentru familiile acestor elevi care nu au o sursă sigură de venit şi care mai au şi alţi copii la şcoala.
În mediul urban toţi elevii, vor fi susţinuţi material de părinţi pentru a continua şcoala, dar şi aici se constată că unii elevi cu rezultate şcolare bune care provin din familii monoparentale sau care au părinţii şomeri, se orientează către filiera tehnologică, profilele servicii şi tehnic, motivând că vor „să înveţe o meserie, pentru a-i scăpa de griji pe părinţi”.
SLABĂ DEZVOLTARE VOCAŢIONALĂ
Reducerea orelor de muzică şi desen, fluctuaţia profesorilor care predau aceste discipline în mediul rural, fac dificilă identificarea şi pregătirea elevilor cu aptitudini artistice, ceea ce duce la scăderea numărului elevilor din mediul rural care optează pentru filiera vocaţională. Elevii nu au suficientă încredere în abilităţile lor artistice, iar cei care optează, preferă profilul sportiv. În mediul urban, elevii au şansa să activeze de mai mulţi ani la cercurile de la Palatul Copiilor şi Elevilor, cântă la instrumente, fac parte din formaţii artistice de dansuri, de teatru sau activează de la vârste mici la cluburile sportive.
În anul şcolar trecut, prin consilierea individuală şi de grup mic desfăşurată la cabinet elevii care au ales profilul pedagogic şi cel teologic şi-au pregătit probele de aptitudini pentru admitere, au devenit mai conştienţi de calităţile, de competenţele lor, au căpătat încredere în sine şi au învaţat să se autovalorizeze.
INSUFICIENTĂ CUNOAŞTERE A CERINŢELOR ŞCOLII SAU PROFESIUNII DE CARE ESTE INTERESAT ELEVUL
Şi în mediul urban şi în mediul rural, elevii au optat pentru licee din alte judeţe într-un număr foarte redus, 1-2 pe an, iar aceştia numai exprimându-şi, opţiunea pentru Liceul Militar. Imaginea profesiei militare este percepută eronat de elevi şi de aceea această profesie nu prezintă un grad mare de atractivitate. În anul şcolar trecut, deşi au optat doi elevi pentru Liceul Militar, a reuşit doar cel din mediul urban.
Elevii au informaţii despre rigurozitatea examenului medical şi probele sportive, dar nu conştientizează nivelul real de cunoştinţe de care dispun pentru a se raporta la media de admitere. Pentru cei mai mulţi, a urma o carieră militară este echivalent cu a conduce, a avea un salariu motivant, un loc de muncă stabil, ignorând îndatoririle pe care trebuie să le aibă, disciplina şi supunerea la ordine. Elevii interesaţi au fost învăţaţi cum să-şi caute informaţiile necesare pe site-ul www.mapn.ro şi au luat cunoştinţă cu toate informaţiile necesare pentru a urma o carieră militară.
CUNOAŞTEREA OFERTEI EDUCAŢIONALE ŞI PROFESIONALE LA NIVEL LOCAL SAU NAŢIONAL
Înainte ca elevii să îşi exprime opţiunile prin completarea chestionarului O.S.P, este necesară consilierea la clasă pentru a-i informa despre ceea ce înseamnă fiecare specializare, pentru a identifica liceele care au profilele şi specializările pe care doresc să le urmeze, precum şi pentru a le face cunoscute disciplinele care vor fi aprofundate pentru fiecare specializare,în vederea corelării cu rezultatele şcolare obţinute. Figura 1 prezintă distribuţia elevilor din cele două medii pe filiere şcolare şi se poate constata faptul că cea mai mare parte din elevii care provin din mediul rural optează pentru filiera tehnologică, iar cei din mediul urban pentru filiera teoretică şi vocaţională. Fig.1
Fig 2.
RECOMANDĂRILE PROFESORILOR
Încă mai există situaţii în care, diriginţii în orele de Consiliere şi Orientare Şcolară lucrează suplimentar pentru disciplina pe care o predau şi mai puţin asupra cunoaşterii personalităţii elevilor, ignorând importanţa modulului Planificarea carierei. Invitarea unor specialişti, a unor oameni de succes sau vizitarea unor sectoare de activitate au un rol important pentru cunoaşterea profesiilor, cu avantajele şi dezavantajele lor, cu exigenţele şi riscurile pe care le presupune fiecare. Dar nu numai diriginţii ci şi celelalte cadre didactice trebuie să facă recomandări consistente cu privire la alegerea liceului, a viitoarei profesii şi să le ofere argumente convingătoare. În general, preferinţa pentru anumite obiecte de învăţământ constituie un punct de plecare pentru alegerea profesională.
1. FACTORII INTERNI
STEREOTIPURILE DE GEN PROFESIONALE
Prin aplicarea Fişei de lucru „Copacul carierei”, elevii au exprimat meseriile pe care doresc să le urmeze şi am constatat că primele zece meserii pentru care au optat elevii din mediul rural sunt specifice Tipului Realist: bucătar, şofer, sudor,electrician, poliţist, tehnician veterinar, constructor,ecologist, ospătar. În cazul elevilor din mediul urban primele zece meserii pentru care au optat elevii sunt specifice Tipului artistic şi social: profesor, jurist, actor, coregraf, antrenor, învăţătoare, farmacist, designer modă, secretară.
Elevii din ambele medii dovedesc o insuficientă cunoaştere a aptitudinilor necesare pentru a practica cu succes meseria sau profesia pe care o doresc, dar şi a propriilor calităţi. Analizând opţiunile profesionale ale fetelor şi ale băieţilor se observă că există diferenţe de gen. Fetele optează pentru meserii ca profesoară, învăţătoare, bucătăreasă, secretară, farmacistă, actriţă, iar băieţii doresc să devină: şoferi, constructori, militari, antrenori de fotbal, informaticieni, poliţişti, etc.
IDENTIFICAREA INTERESELOR, VALORILOR ŞI APTITUDINILOR
Puţini elevii îşi cunosc în mod real aptitudinile şi se întâmplă să aleagă liceul pentru că „acolo merg majoritatea colegilor”, pentru că “acolo m-au îndrumat părinţii” sau pentru că „ se intră şi cu o medie mai mică”. Deseori, sunt influenţaţi negativ de ceea ce le împărtăşesc liceenii despre exigenţa unor profesori şi comportamentul elevilor. Îşi creează o falsă imagine, consideră că nu o să se adapteze şi evită să ia o decizie.
Inventarele de interese, testele psihologice (Bateria de Teste Psihologice şi Aptitudini Cognitive), chestionarele, observaţia, interviul, fişa psihopedagogică, analiza SWOT, analiza produselor activităţii, portofoliul sunt doar câteva din metodele prin care obţinem informaţii despre elevi.
Inventarul de interese Holland explorează aspiraţiile interesele, activităţile, competenţele şi permite elevilor, prin auto-administrare şi auto-scorare, înţelegerea modului în care acestea pot fi conectate cu anumite ocupaţii. Holland identifică şase tipuri de personalitate caracterizate de preferinţele profesionale. Cele şase categorii de personalitate şi mediile de muncă aflate în conexiune sunt: Realist (R), Investigativ (I), Artistic (A), Social (S), Întreprinzător (E) ŞI Convenţional (C). Cei mai mulţi indivizi au ca dominantă una din aceste şase categorii, dar şi unele caracteristici din celelalte, în mai mică măsură. Codul personal este format din primele trei tipuri de interese dominante. Predominanţa unui anumit tip de personalitate ţine de mediul particular de viaţă, dezvoltare şi învăţare ale individului.
Prin aplicarea Inventarului de interese Holland la cele trei clase a-VIII-a, din mediul urban având 75 de elevi, am obţinut distribuţia intereselor ilustrată în Figura 3. Se observă că fetele preferă activităţile care corespund Tipului artistic, apoi urmează cele pentru Tipul social şi într-o măsură mai mică, dar la mici diferenţe se află activităţile care corespund Tipului investigativ, Tipului întreprinzător şi Tipului convenţional. De remarcat este dezinteresul total faţă de activităţile specifice Tipului realist. Şi băieţii manifestă interes pentru activităţile specifice Tipului social şi cel artistic, iar pentru activităţile specifice Tipului realist manifestă cel mai slab interes.
Figura 3
În urma aplicării aceluiaşi Inventar de interese în mediul rural pentru 35 de elevi, din două clase a-VIII- a, am obţinut distribuţia ilustrată în Figura 4.
Figura 4
Se observă că fetele au interes major pentru activităţile sociale apoi se situează, cu valori mult scăzute, activităţile specifice tipurilor realist, investigativ, artistic şi convenţional. Cel mai scăzut interes îl manifestă faţă de activităţile specifice Tipului întreprinzător.
În cazul băieţilor, aceştia manifestă preferinţă pentru Tipul realist adică sunt orientaţi spre activităţi concrete de manipulare a obiectelor, maşinilor, instrumentelor şi într-o măsură mai mică pentru activităţile antreprenoriale, investigative şi artistice. Dezinteres total manifestă faţă de activităţile care implică relaţionare interpersonală.
În urma aplicării Bateriei de Teste şi Aptitudini Cognitive elevilor din mediul urban, am observat că rezultatele testelor şi potrivirea cu ocupaţiile din Clasificarea Ocupaţiilor din România, nu erau în concordanţă cu aspiraţiile elevilor, cu opţiunile lor şcolare şi profesionale.
Platforma online de consiliere a carierei, pusă la dispoziţie experimental de Cognitrom, pe o perioadă de cinci luni, a facilitat pentru 30 de elevi din Şcoala nr.12 identificarea intereselor, valorilor şi aptitudinilor, a contribuit la o mai bună cunoaştere a meseriile existente pe piaţa muncii şi la informarea părinţilor despre potenţialul copiilor lor.
În cazul unor elevi din mediul rural, cu nivel intelectual mai scăzut, Bateria de Aptitudini Cognitive nu a putut fi aplicabilă, dar au fost stimulaţi să aplice Inter-Options.
1. CONCLUZII
Având în vedere multitudinea de factori care intervin, activitatea consilierului şcolar impune responsabilitate, competenţă şi cooperare pentru a-i sprijini pe elevi în adoptarea unor decizii realiste. Într-o societate în continuă schimbare, elevii trebuie îndrumaţi să opteze nu doar pentru o singură profesie/ meserie ci trebuie încurajaţi să-şi dezvolte noi interese şi abilităţi în funcţie de experienţele de viaţă, de noile date de pe piaţa muncii, de condiţiile macroeconomice.
Deşi în ultimă instanţă elevii sunt responsabili de propriile succese şi eşecuri, totuşi este şi responsabilitatea politicienilor, a comunităţii şi a şcolilor de a le furniza oportunităţile necesare pentru a avea succes în viitor.
Bibliografie:
Jigău, Mihai(2007), Consilieea carierei, Compediu de metode şi tehnici, Ed. Sigma, Bucureşti;
Ion, Al. Dumitru(2008), Consiliere psihopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi.
