Butoi Carmina Lidia, profesor consilier şcolar la C.S.A.P .- Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea
Platon Carmen, profesor consilier şcolar la C.S.A.P .- Liceul Pedagogic ,,Ion Creangă” Tulcea
Alegerea profesiei este un moment important în viaţa fiecăruia, constituind una din premisele inserţiei sociale şi are loc într-un context mai larg în care sunt implicaţi factori de natură personală, educaţională, economică, contextuală. Din acest motiv, planificarea carierei implică demersuri precum: orientarea şcolară, orientarea profesională, consilierea pentru carieră.
Cariera este ansamblul rolurilor profesionale performate de-a lungul vieţii active a căror succesiune poate urma traiectorii diferite în timp. Traiectoria în carieră depinde nu numai de resursele acţionale ale persoanei la începutul carierei şi pe parcursul ei, ci şi de oportunităţi şi, mai ales, de modul în care individul are obiective de carieră clare şi este capabil să se folosească de aceste oprtunităţi pentru a le atinge.
Decizia de cariera reprezintă un proces de selecţie a unei alternative de carieră din variantele disponibile la un moment dat. Aceasta se referă, pe de o parte, la decizia ce trebuie luată şi, pe de altă parte, la procesul decizional.
Decizia de cariera se referă la:
- alegerea scolii şi a profilului de studiu
- alegerea unei profesii
- alegerea traseului educational
- alegerea unor modalităţi de formare a competenţelor profesionale
Procesul decizional presupune parcurgerea unui traseu alcătuit din mai multe etape posibile:
• definirea deciziei şi identificarea alternativelor (“Trebuie să iau o decizie”, “Trebuie să identific alternativele posibile”);
• explorarea şi evaluarea alternativelor existente (“Care dintre opţiuni corespund valorilor şi stilului de viaţă dorit?”);
• planul de carieră (“Cum pun în practică decizia luată?”)
• implementarea deciziei (“Trebuie să aplic planul stabilit”)
• reevaluarea deciziei (“Am ales bine?”)
Decizia de carieră stă sub influenţa unor factori , fie psihosociali (familia, şcoala, grupul de prieteni, cererea pieţei forţei de muncă, “moda profesiunilor”, prejudecăţile legate de unele profesiuni, fie individuali (nivelul intelectual, aptitudinile, motivaţia, trăsăturile dominante de personalitate)
Familia este unul dintre cei mai importanţi factori în orientarea carierei şi cauzele acestei influenţe accentuate sunt :
• Familia este cea care optează pentru anumite şcoli, care îngrădesc mai mult sau mai putin posibilităţile copiilor.
• Atitudinea, stilul educativ al părintilor influenţează încrederea în sine, direcţia şi măsura ambiţiilor.
• Părinţii sunt cei care transmit expectanţele, aşteptările sociale adecvate poziţiei lor sociale.
• Statutul socio-economic joacă un rol important în opţiunea vocaţională a adolescentului, tânărului, chiar dacă se încearcă egalizarea şanselor.
Posibilităţile de influenţă ale părinţilor sunt variate şi se pot concretiza în: discuţii pe tema alegerii carierei cu scopul de ale cunoaşte punctul de vedere, temerile, ezitările, succesele; oferirea de sugestii, dar fără impunerea punctului de vedere; discuţii cu profesorii; încurajări permanente; informarea în legătură cu ofertele de muncă, etc.
Şcoala este considerat un factor principal în orientarea carierei
• Sistemul de învătământ, prin structura lui (tipuri de şcoli, profile, nr. de locuri etc.) determină cadrul în care se realizează orientarea profesională.
• Procesul instructiv-educativ poate avea o contributie însemnată în egalizarea şanselor, dezvoltă diferitele aptitudini, stimulează interesul, furnizează o serie de informaţii despre profesiuni, etc.
• Totodată şcoala participă în mod direct la activitatea de orientare a carierei
Grupul de prieteni, grupul de referintă influenţează opţiunea vocaţională mai ales prin evaluarea diferitelor tipuri de profesiuni, respectiv a diferitelor imagini de viitor prin prisma normelor culturale şi a sistemului de valori proprii tinerilor.
Cererea pieţei forţei de muncă limitează şi direcţionează opţiunile vocaţionale ale tinerilor. Lipsa sau limitarea unor posibilităţi poate deveni o sursă de frustrare, poate genera decepţii.
“Moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele profesiuni determină într-o anumită măsură alegerea unei cariere. Aceste fenomene au efecte negative asupra procesului de orientare a carierei, distorsionând interesele şi optiunile tinerilor sau ale părinţilor.
Mass-media are o pondere din ce in ce mai mare în informarea tinerilor privind dinamica pieţei muncii, mobilitatea profesională, în promovarea unor modele de succes în carieră (site-uri specializate, anunţuri în ziare, târguri ale locurilor de muncă, emisiuni televizate).
Aptitudinile speciale pot înlesni orientarea vocatională, dar identificarea şi evaluarea lor necesită o bună autocunoaştere şi informaţii suficiente despre lumea carierelor. Lipsa unor aptitudini speciale poate fi apreciata ca o contraindicaţie. Rolul aptitudinilor generale în orientarea profesională creşte datorită mobilităţii profesionale (sunt utile în mai multe domenii de activitate).
Motivaţia. Sunt importante mai ales trebuinţele de stimă şi statut şi trebuinţele de autorealizare. Acestea motivează orientarea vocatională, precum şi interesul pentru carierele care le pot satisface. La baza intereselor profesionale pot sta şi anumite impresii, experienţe personale. Idealurile şi conceptia despre lume şi viată influenţează şi ele opţiunea vocaţională a tânărului.
Rezultatele şcolare pot fi criterii de selecţie pentru anumite forme de învăţământ, influenţând astfel opţiunea profesională. Acest factor are şi o influenţă indirectă asupra orientării vocaţionale, pentru că de multe ori elevul este apreciat şi apoi orientat doar pe baza acestor rezultate.
Trăsăturile dominante de personalitate. Acest factor are un rol deosebit mai ales în realizarea identificării cu cariera aleasă, condiţie a succesului profesional. Sunt importante: tipul de temperament, independenţa, rezistenţa la eşec, spiritul de iniţiativă, spiritul de echipă etc
Pentru a depista factorii care stau la baza deciziei de carieră a elevilor din Colegiul Dobrogean ,,Spiru Haret” Tulcea şi Liceul Pedagogic ,,Ion Creangă” Tulcea , am desfăşurat un studiu pe bază de chestionar alcătuit din întrebări închise, elevii trebuind să aleagă din răspunsurile date. Chestionarul a fost aplicat la 4 clase a XI a, câte două din fiecare liceu, în total un număr de 104 elevi respondenţi. Pentru tema noastră au prezentat interes răspunsurile la doua întrebări, acestea fiind analizate calitativ şi cantitativ.
În alegerea profesiei mă poate ajuta….
• Se detaşează rolul familiei în sprijinirea propriilor copii în alegerea liberă a viitoarei lor cariere. Ponderea influenţei părinţilor asupra copiilor este, uneori, decisivă. Modelele comportamentale ce ţin de muncă şi care sunt vehiculate în familie, sunt preluate şi de copii, contribuind la conturarea alegerilor. De asemenea, atitudinile parentale au rata lor de ,,manipulare”(în sens pozitiv/negativ)
• Criteriile pe care le are familia în vedere în influenţarea alegerii şcolar-profesionale a copiilor se referă la: siguranţa şi viitorul profesiei pe piaţa forţei de muncă, avantajele materiale aşteptate, poziţia socială conferită de profesie, potenţiale riscuri ale muncii, taxe ale educaţiei şi durata studiilor
• Schimbările actuale şi rapide de pe piaţa muncii şi oferta săracă pentru tinerii absolvenţi sunt luate în considerare de către elevi, aceştia fiind preocupaţi nu doar de profesiile cele mai căutate pe piaţa internă, ci şi in străinătate unde o mare parte îşi doresc să profeseze.
• Situaţia economică actuală influenţează şi ea alegerea elevilor noştri care se orientează după criterii care vizează un salariu care să le asigure un nivel de trai bun, perspective de dezvoltare profesională. Se constată tot mai mult că aşteptările pe care tinerii le au faţă de primul loc de muncă sunt din ce în ce mai concentrate în jurul nevoii de statut şi de securitate financiară.
Criteriile alegeriii profesiei dorite…
În contextul socio-cultural şi economic în care trăiesc, elevii, au menţionat ca motive ale alegerii profesiei, în special motive hedonice, autonome/egoiste şi social orientate :
◙ 78,70% Alegeri autonome: câştig material, confort personal - locul I
◙ 58,33% si 37, 96% Alegeri social orientate: prestigiu, succes, poziţie socială - locurile II, III
Pe ultimele locuri se află:
◙ 2,77% Alegeri altruiste: sprijinirea categoriilor defavorizate
◙ 0,92% Alegeri conformiste: acceptarea soluţiei găsite de adulţi şi plierea aspiraţiilor în acest sens
Dacă până de curând pasiunile au jucat un rol important în alegerea unui domeniu de profesare, în prezent, acestea sunt mai puţin folosite de către viitorii angajaţi pentru simplul fapt că nu se mai corelează cu aşteptările pieţei muncii. Alegera carierei este un proces de cunoaştere, dar şi unul afectiv. Factorul esenţial îl constituie motivaţia. Din păcate, astăzi, tot mai des, alegerea carierei presupune criterii ce vizează asigurarea unui nivel de trai bun, renunţându-se la satisfacţii profesionale, afective. În ultima perioadă, oamenii se ghidează în alegera profesiei folosind criterii ca salariul, oportunităţi de promovare sau sfera de relaţii ce se poate genera la jobul respectiv. Pe de altă parte, în alegerea unui profesii, nu criteriile s-au schimbat, ci doar priorităţile. Criteriul financiar şi-a menţinut importanţa în decizia de alegere a unei profesii, însă, în prezent, acesta are o altă intensitate.
În alegerea profesiei există riscul pe care mulţi tineri nu-l conştientizează şi anume acela de a-şi crea o falsa identitate socio-profesională tocmai pentru că nu există o cunoaştere de sine reală şi motivaţia lor intrinsecă care are la bază dorinţele, nevoile, interesele proprii fiecăruia dintre ei, este din ce în ce mai puţin prioritizată în faţa motivaţiilor ,, de igienă”, aşa cum numesc psihologii nevoia de statut şi securitate pe plan profesional.
Date fiind condiţiile, criteriile trebuie să fie în conformitate cu ceea ce oferă piaţa muncii, cât şi aşteptările şi nevoile noastre. Stabilitatea locului de muncă, salariul, renumele firmei, perspectivele de promovare sau posibilitatea de a practica joburi cât mai multe pot fi criterii utilizate în prezent.
