CONSILIEREA CARIEREI ÎN SITUAŢII DE TRANZIŢIE – Studiu de caz

Dumitra Nicola, profesor consilier şcolar la C.I.A.P. - Liceul Teoretic „Grigore Moisil” + Grupul  Şcolar Tulcea

Prezentare cazului.

A.T. este elevă în clasa a XII a filiera teoretică, specializarea ştiinţe sociale.Provine dintr-o familie organizată şi este copil unic. Părinţii sunt intelectuali,încadraţi în domeniul artei şi culturii.Mediul familial este elevat cu posibilităţi de instruire şi formare, dar posibilităţi materiale modeste.

1.PRIMA ŞEDINŢĂ DE CONSILIERE

             Interviul de informare. Precizarea problemelor. Stabilirea obiectivelor.

Eleva se prezintă la cabinetul de asistenţă psihopedagogică îndrumată de doamna dirigintă căreia a reuşit să i se confeseze în legatură cu situaţia în care se află datorită absenţelor.

Mă prezint, o asigur de confidenţialitatea celor discutate,adopt o atitudine de cooperare, non-evaluativă şi menţin contactul vizual, interes şi căldură afectivă pentru a-i câştiga încrederea.

Pentru început, consider necesar ca printr-un interviu de informare, să aflu date relevante în legatură cu problemele elevei, stilul curent de viaţă al acesteia, istoria personală.O rog pe  A.T. să-mi furnizeze informaţii despre ea:-nume şi prenume: A.T.;-vârstă:18 ani;- clasa: a XII-a, filiera teoretică; - situaţia familială: copil unic cu  familie organizată, parinţii intelectuali, posibilităţi materiale modeste.

Derularea interviului iniţial a scos la iveală faptul că A.T. a avut întotdeauna probleme in legatură cu  depăşirea obstacolelor şcolare,a examenelor.Părinţii au făcut eforturi mari,prin sistemul meditaţiilor particulare, pentru ca A. T. să frecventeze cursurile celei mai bune şcoli din oraş şi să fie integrată în cea mai bună clasă. Într-o şcoala de elită şi într-o clasă foarte bună îşi gasesc locul copii provenind din familii cu status economic ridicat. Într-o astfel de clasă, eleva A.T. s-a simţit de multe ori frustrată, nevaloroasă,a trăit sentimente de inferioritate. Notarea profesorilor i s-a părut de multe ori nedreaptă. În aceste condiţii i s-a întamplat de multe ori sa se inhibe, chiar atunci când se pregătea bine pentru lecţie. De-a lungul anilor a obţinut note foarte diverse, de la foarte mari la foarte mici. Cele mai bune note le-a obţinut la Economie,Geografie şi Limba engleză, disciplinele ei preferate.Totusi, prin rezultatele şcolare obţinute nu se ridică la nivelul « majorităţii privilegiate a clasei ». Părinţii care au avut mari aşteptări de la ea au criticat-o, ignorând s-o laude atunci când obţinea note bune. Ei au apelat la sistemul meditaţiilor particulare la  disciplinele Istorie, Limba română, Chimie, Biologie, practicate de luni până vineri.Speră să o ajute astfel, atât pentru bacalaureat cât şi pentru facultatea de medicină pe care îşi doresc să o urmeze.Pentru studiul individual ii mai rămân două- trei ore pe zi, când deja este obosită.

Timpul de relaxare este foarte scurt, câteva ore în week-end, petrecut în grupul de prieteni de condiţie modestă ca şi ea, împreună cu care navighează pe Internet. 

La solicitarea mea, eleva îmi prezintă câteva aspecte semnificative ale vieţii de familie. Părinţii au studii superioare şi lucrează în sectorul bugetar. De aceea, ţin mortiş ca fiica lor sa urmeze cursurile unei facultăţi pe un loc finantat de la buget pentru a se degreva de eforturile financiare făcute în ultimii ani. Eleva şi-ar dori ca părinţii  să aibă timp pentru a discuta cu ea problemele cu care se confruntă.

Interviul iniţial mi-a permis evaluare personalităţii elevei, precizarea problemelor şi identificarea cauzelor care au genarat aceste probleme.

A.T.este extrovertă,deschisă spre comunicare.Vocabularul bogat,utilizat adecvat şi nivelul mulţumitor al culturii generale ii permit să comunice cu uşurinţă.Coerenţa ideilor, corectitudinea raţionamentelor, capacitatea de argumentare, denota inteligenţa.Are interese de cunoaştere în domeniul Economiei şi Limbii engleze. Superioritatea reală a unor colegi i-a creat complexe de inferioritate, iar tratamentul inechitabil al unor profesori prin favorizarea anumitor colegi proveniti din familii de prestigiu i-au produs frustrări. La acestea se adauga pretenţiile exagerate ale părinţilor privind performanţele şcolare.Aceşti factori au condus la o stimă de sine scăzută şi o imagine de sine negativă.Crede despre sine că nu va putea să depaşescă, conform pretenţiilor părinţilor, «obstacolul de netrecut »,examenul de bacalaureat care ii generează stres.

A.T.suferă de anxietate anticipatorie în legatură cu examenul de bacalaureat. Desi are experienţa examenului de admitere pe care l-a luat cu medie mare şi pe aceasta bază a putut opta pentru un liceu de prestigiu, repeta obsesiv « ce voi face la examenul de bacalaureat unde sunt mult mai multe materii şi timpul rămas la dispoziţie este scurt ».De câte ori ii apare acest gând inima ii bate foarte tare, tensiunea arterială ii creşte, maxilarele şi întreaga musculatură i se încordează.Acelaşi gând prezent noaptea îi aduce insomnii datorită cărora uneori lipseşte de la prima oră de curs sau nu se poate concentra la ultimile ore şi  absentează.

Doreşte cu orice preţ să obţină rezultate foarte bune pentru a intra, pe baza mediei obţinute la  examenul de bacalaureat şi a anilor de liceu, la o facultate de prestigiu (nu ştie care anume) şi dacă se poate şi cu bursă.Trăieşte experienţa examenului de bacalaureat ca pe un eveniment din viaţă, de importanţă majoră şi îl leagă de problematica imaginii de sine repetându-şi întrebarea:” Ce vor spune părinţii dacă nu îl va lua cu medie mare ? »

Se teme să dea cel mai mic semn că ar fi obosită, vulnerabilă, slabă sau lipsită de încredere în sine.Din acest motiv, orice solicitare de ajutor este privită ca o ameninţare directă la adresa imaginii de sine.

Imaginea de sine negativă este strâns legată de problemele lui A.T., probleme ale caror coordonate sunt:-lipsa încrederii în sine, în capacitatea de abordare a obstacolelor; -starea de neputinţă şi disconfort psihic în legatură cu aceste obstacole; -indecizia cu privire la viitorul şcolar şi profesional.

Pornind de la aceste probleme identificate şi de la relaţia cauzală dintre acestea  şi imaginea de sine negativă a elevei mi-am propus ca scop: - sprijinirea elevei în ameliorarea imaginii de sine şi asistenţă în soluţionarea problemelor identificate.

Ca  obiective operaţionale mi-am propus: -să evaluez amploarea şi particularităţile situaţiei în care se află eleva ;-să inventariez repertoriul de disponibilităţi şi abilităţi pe care le are A.T. ;-să sprijin eleva să-şi evalueze corect şi să-şi mobilizeze resursele adaptative şi disponibilităţile psihice; - s-o ajut să conştientizeze gândurile negative şi schemele cognitive disfuncţionale ;- s-o ajut să-şi poată genera noi opţiuni în ceea ce privesc cogniţiile, modul de percepere a realităţii examenului de bacalaureat şi domeniul profesional.  

Am asigurat eleva că, prin demersurile mele, o voi învăţa cum să abordeze obstacolele pentru a le putea depăşi, iar prin asistenţa acordată, o voi putea abilita  în adoptarea unei decizii asupra viitorului ei şcolar şi profesional.

2.SEDINŢA A DOUA:

Demersul pentru ameliorarea imaginii de sine.

Evaluarea şi mobilizarea resurselor pentru a face faţă situaţiei de criză.

Identificarea strategiilor.

Intrucât în interviul de informare mi-am dat seama că eleva percepe problemele cu care se confruntă drept obstacole pe care nu va fi capabilă să le depăşească, am încercat să-i atenuez aceste temeri.

Pentru a-i atrage atenţia asupra calităţilor, punctelor sale tari şi pentru a le conştientiza, am rugat-o să răspundă la următoarele întrebări, prin aplicarea analizei SWOT:

Puncte tari:-Ce ştii să faci foarte bine ?-Care sunt avantajele tale ?-De ce te-ai hotărât să alegi şcoala în care te pregăteşti acum ?- Care au fost până acum cele mai importante realizări ale tale ?-Cui ii datorezi aceste succese ?-Cum iţi evaluezi succesul ?

Puncte slabe :-Ce poate fi imbunătăţit ?-La ce nu te pricepi deloc ?-Ce ar trebui sa eviţi ?-Care sunt lacunele tale ?-Cum afectează anumite performanţe lipsurile înregistrate în pregătirea ta în ultimul timp ?

 Oportunităţi :Există perspective promiţătoare pentru tine în domeniul ales. ?-Care este nivelul cel mai înalt al performanţelor atinse în domeniul ales?-Un ciclu de pregătire suplimentară ar putea fi un avantaj ?-Pot apărea oportunităţi utile, de exemplu, programarea raţională a timpului, tehnici de susţinere a examenului ?

Ameninţări : -Cu ce obstacole te confrunţi ?

Etapa I: Analiza celor patru factori                                                                                

Puncte tari/Aptitudini /Competenţe	Puncte slabe/Defecte /Lacune
-OI:110 prin aplicarea testului SPM; -Locul I, Olimpiada judeţeană de Economie; -Rezultatele foarte bune la examenul de capacitate  şi admitere în liceu ; -Rezultate bune la Geografie şi Lb. engleză;  -Pregătire suplimentară ; -Cunoştinţe TIC: operare calculator personal; -Aptitudini transferabile bine dezvoltate(comunicare, lucrul în echipă); -Caracteristici personale: sociabilitate, comunicare; -Nivel ridicat de energie, specific vârstei; -Motivaţie pentru studiu şi muncă;	-Cunoaştere de sine limitată; -Interes scăzut şi rezultate şcolare slabe  la Chimie şi Biologie;  -Auto-apreciere uneori deficitară ; -Neîncredere în sine ; -Informaţii insuficiente despre desfăşurarea examenului de bacalaureat. ; -Instabilitate emoţională ; -Timiditate ; -Vulnerabilitate la situaţii de stres ; -Indecizie în carieră;
Oportunităţi/ şanse	Ameninţări/Riscuri
-Rezultatele foarte bune la Economie, deci  avantaj pentru o pregătire superioară în domeniu; -Aptitudinile şi reuşitele la examenele anterioare ; -Motivaţie şi voinţă de a susţine examenele de bacalaureat şi admiterea la facultate; -Familie intelectuală, părinţi cu studii superioare; -Mediul de viaţă elevat cu posibilităţi de formare şi instruire ; -Cerc de prietene(colege), sprijinul consilierului şcolar.	-Competiţia cu colegii de generaţie; -Rivali cu motivaţie şi aptitudini superioare de învăţare şi susţinere a examenelor ; -Posibilităţi financiare limitate ; -Timpul disponibil pentru studiu, limitat ; -Neîncrederea în sine ;

Cu aceasta ocazie eleva identifică resursele personale interne:inteligenţă,interese,motivaţii, succese anterioare, reţelele suportive: prieteni, familie şi sunt infirmate gândurile negative şi schemele cognitive disfuncţionale.Eleva are nevoie de modele de comportament adaptativ şi de aceea i le voi furniza..

Etapa a IIa : Identificarea strategiilor:

Analiza factorilor SWOT permite identificarea următoarelor alternative strategice:

Strategia SO: In intenţia de a-şi susţine examenele, eleva A.T. conştientizează că pregătirea sa, aptitudinile şi oferta educaţională de la liceul frecventat, ii permit abordarea cu succes a examenului de bacalaureat.Ea poate aplica o strategie ofensivă de mobilizare personală pentru a susţine examenele viitoare.

Strategia WO: Prin sesiuni de consiliere individuală, eleva va exersa tehnici de relaxare şi de control emoţional pentru dominarea timidităţii  în situaţii de stres şi sporirea încrederii în forţele proprii. Va învăţa să se auto-aprecieze corect şi să-si cultive aptitudinile transferabile(de comunicare) prin tehnici de simulare a situaţiilor de  examen.

Strategia ST :Aprecierea realistă a propriilor atu-uri, încrederea în sine şi pregătirea temeinică pentru examene vor fi modalităţi de contracarare  a pericolelor din exterior:concurenţii, colegii săi de generaţie care candidează la examenul de bacalaureat şi la admiterea la facultate, posibilităţile financiare modeste, prin obţinerea unei burse.

-Strategia WT :Eleva nu va avea nevoie de o strategie de apărare (min-min)decât în cazul unui eventual eşec(puţin probabil)când va fi necesară reconsiderarea planului strategic.

Etapa a IIIa : Deliberarea, luarea deciziei şi pregătirea planului de acţiune.

In strategia de ameliorare a imaginii de sine am inclus şi consilierea părinţilor(având acordul elevei şi asigurand-o de respectarea principiului confidentialităţii).Părinţiilor, le-am recomandat:să-şi facă mai mult timp să stea de vorbă cu ea,  s-o asculte cu răbdare şi atenţie pentru a-i cunoaşte punctele de vedere, frământările, temerile;s-o trateze cu respect şi să aibă încredere în ideile şi aspiraţiile ei; să-i ofere sugestii, fără să-şi impună punctul de vedere în alegerea carierei; să asigure un echilibru între critică şi încurajare; să se limiteze la meditaţiile particulare care-i sunt strict necesare, iar pentru celelalte discipline să o pună în situaţia de a se baza pe forţele proprii, pe studiul individual.

3.ŞEDINŢA A TREIA:

Plan de acţiune pentru depăşirea obstacolelor

Pentru început i-am furnizat elevei, informaţii actuale legate de metodologia de organizare şi desfaşurare a examenului de bacalaureat.I-am recomandat să se decidă cât mai repede cu putinţă asupra disciplinelor la care va susţine examenul, lucru pe care l-a realizat pe loc, optând pentru Economie desi oscila intre aceasta si Geografie, la proba la alegere, din aria curriculară specifică profilului.

I-am propus elevei planul  de acţiune, iar conţinutul acestuia l-am discutat şi întocmit împreună.

Plan de acţiune                                                                                                                            

Obiective	Activităţi	Termene	Resurse	Obstacole;puncte slabe
-promovarea examenului de bacalaureat cu medie mare	-participarea la ore si îndeosebi la disciplinele pentru examene ; -studiul individual ; -meditaţii ; -participarea la simularea examenelor;	-prima parcurgere a materiei(...) -a doua parcurgere a materiei(...) -recapitulare finală(...)	-deprinderi de studiu individual ; -efort propriu ; -îndrumarea profesorilor ; -consiliere individuală ;	-stres ; -oboseală

Planul de acţiune a urmărit ca obiectiv promovarea examenului de bacalaureat şi s-a bazat pe următoarele coordonate:-autocunoaştere ;-obligativitatea planificării;-adoptarea unei atitudini pozitive;-participarea la simularea examenelor.

Implementarea strategiilor:

Strategia SO am pus-o în aplicare adoptând următorele puncte ale planului de acţiune:                 -autocunoaşterea pentru ameliorarea imaginii de sine; -obligativitatea planificării; -adoptarea unei atitudini pozitive.

Ii amintesc elevei A.T. că atunci când este vorba de examene este necesar să ai un plan bine întocmit în privinţa studiului.Spontaneitatea şi surpriza se pot transforma în panică şi stres în lipsa planificării studiului necesar examenului. De aceea, ii sugerez să respecte  planul de studiu şi recapitulare în vederea examenului. Planul general poate fi detaliat pe perioade scurte, cum ar fi saptamâna viitoare, luna viitoare.O îndemn să-şi subliniaze termenele limită pentru acţiunile cuprinse în el: completarea cursurilor, datele examenelor simulate şi reale.Aceste date sunt de neclintit aşa că celelalte activităţii trebuie să şi le planifice în funcţie de ele.

O sfătuiesc să aleagă metoda de studiu şi cea care îi convine cel mai mult pentru valorificarea notiţelor şi materialelor ajutătoare pentru recapitulare(fişe, markere), să aleagă perioada din zi în care studiază cel mai eficient, să aibă în vedere faptul că trebuie sa meargă la şcoală, bibliotecă sau că are nevoie şi de Internet.

O atenţionez că este bine să-şi completeze cursurile, să facă acceseze testele de la examenul de anul trecut şi să răspundă la ele ca şi cum ar fi la examen, să-şi lase timp suficient pentru recapitulare, să recapituleze serios şi să participe la simulări.Examenele simulate sunt o ocazie bună de a exersa în timp real.

Informez eleva că sistemul educaţional de astăzi pune accentul pe dezvoltarea personalităţii şi de aceea se bazează mai mult pe asumarea responsabilităţii individuale pentru cele învăţate.O îndemn să nu se bazeze doar pe cele predate la curs, să-şi urmărească atent capacitatea de absorbţie a materiei şi să se evalueze, să evalueze nivelul de risc, să stabilească cu precizie materia nestăpînită şi s-o înveţe. De asemenea, o îndemn să-şi noteze subiectele de revizuit şi să le discute cu profesorii şi colegii;ideile şi argumentele lor o vor ajuta să-şi limpezească gândurile.

Strategia WO am pus-o în aplicare prin sedinţe de consiliere individuală în care s-au exersat tehnici de relaxare şi tehnici de simulare a situaţiilor de examen.

Asigur eleva A.T. că relaxarea face parte din orice program de gestionare a stresului şi are ca obiectiv principal diminuarea încărcăturii emoţionale apărute în urma anxietăţii şi iritabilităţii. A şti să te relaxezi este un lucru necesar sănătăţii, dar şi foarte util pentru îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi calitatea relaţiilor cu ceilalţi. 

Pentru relaxare musculaturii am folosit următoarea tehnică de relaxare practicată în poziţia culcat pe spate.Exercitiul1: « Inspiraţi profund şi tineţi-vă respiraţia timp de aproximativ 7 secunde.(Se poate porni şi de la 2-3 sec.)Expiraţi apoi lent şi prelungit.Pe măsură ce expiraţi, vă imaginaţi o scenă plăcută, relativ neutră fără încărcătură emoţională deosebită(de exemplu, că sunteţi la mare,pe plajă).Dacă aveţi dificultăţi să vă imaginaţi acele lucruri, repetaţi-vă în gând cuvântul calm.Dacă mintea tinde să vagabondeze, o aduceţi înapoi la scena plăcută sau la cuvântul calm. In timp ce menţineţi pe ecranul mental imaginea plăcută, relaxaţi tot mai mult muşchii degetelor şi labelor picioarelor, ai gleznelor, gambelor, coapselor, mâinilor, cefei, gâtului,  feţei obrajilor, maxilarelor,frunţii.Lăsaţi-vă purtat de senzaţia plăcută de calm şi relaxare».O rog să înveţe acest exerciţiu şi să-l practice acasă, atunci când apare cel mai mic semn de tensiune sau o stare de teamă.

La fiecare sedinţă solicit elevei să aprecieze nivelul tensiunii musculare pe o scală de tipul:

0........................25..........................50................. ......75.........................100

perfect             foarte                    aşa                     foarte                    încordare

relaxat              relaxat                 şi aşa                  încordat                      totală

O asigur că atunci când subiecul îşi însuseşte bine tehnica, scorurile sale tind să se plaseze între 25 şi 0 puncte.

Tehnicile de simulare a examenelor, aplicate în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, s-au bazat pe următoarele exigenţe în ceea ce privesc lucrările scrise, de la examene :-înţelegerea a ceea ce doreşte examinatorul ;- planificarea şi structurarea răspunsului ;- prezentarea unui răspuns clar şi la obiect.

Strategia ST: Aprecierea realistă a propriilor atu-uri, încrederea în sine şi pregătirea temeinică pentru examene vor fi modalităţi de contracarare  a pericolelor din exterior, colegii săi de generaţie care candidează la examenul de bacalaureat şi la admiterea la facultate, posibilităţile financiare modeste, prin obţinerea unei burse.

4.SEDINŢA A PATRA:

Evaluarea rezultatelor consilierii 

La solicitarea mea, eleva a punctat următoarele beneficii pe care le-a resimţit în urma şedinţelor de consiliere:-diminuarea stării de nelinişte şi disconfort psihic legate de obstacolele pe care le are de depăşit;-hotărârea ei de a se implica activ în rezolvarea propriilor probleme;-faptul că beneficiază de un program care s-o ajute să-şi organizeze activitatea;- creşterea încrederii în sine prin evaluarea corectă a propriilor resurse şi stăpânirea tehnicilor de susţinere a examenelor.

In continuare, eleva va fi consiliată în vederea luării deciziei şcolare şi profesionale.Vom valorifica din analiza SWOT realizată, combinaţia atu-uri şi oportunităţi, în detrimentul combinaţiei puncte slabe şi ameninţări.

BIBLIOGRAFIE

Băban, Adriana(2003),Consiliere educaţională, Cluj-Napoca:Editura Psinet;

Holdevici, Irina (2003), Psihoterapia cazurilor dificile.Abordări cognitiv- comportamentale, Bucureşti: Editura Dual Tech;

Holdevici, Irina (2005), Psihoterapia  cognitiv- comportamentală.Managementulstresului pentru un stil de viaţă optim,Bucureşti, Editura  Stiinţelor Medicale;

Jigău, Mihai (2001), Consilierea carierei, Bucureşti:Editura Sigma;

Jigau, Mihai (2007), Dezvoltarea carierei.Compendiu de metode şi tehnici, Bucureşti:Editura Sigma;

Negovan, Valeria (2005), Introducere în psihologia educaţiei, Bucureşti: Editura Universitară ;

Telleri, F., (2003), Pedagogia familiei, în V. Negovan (2005) Introducere în  psihologia educaţiei, Bucureşti, Editura Universitară;

Tomşa, Gheorghe(2006), Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti:Editura    Credis.

MANAGEMENTUL INFORMARII SI PREZENTEI ONLINE IN CONSILIEREA CARIEREI LA ELEVI

Daniel Acsente, profesor consilier şcolar la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Tulcea

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Globalizarea informaţional  - digitală este însă în prezent factorul schimbării continue şi rapide a peisajului social mondial.

Provocările pe care generaţiile tinere trebuie să le înfrunte în alegerea traseului educaţional şi profesional ţin în momentul de faţă de multitudinea de posibilităţi din care trebuie să cearnă cu ajutorul unui aparat critic şi  perceptiv solid ceea ce li se potriveşte.

În practica personală, la orele de Consiliere şi Orientare la care abordez problematica privind carieră, am observat interesul crescând al noilor generaţii pentru spaţiile educaţionale, culturale, economice şi profesionale din afara ţării, rezultat firesc având în vedere că emigraţia românească a cuprins procente importante din populaţie. Interesul privind parcursul lor educaţional şi profesional cuprinde şi această tendinţă de explorare a străinătăţii iar internetul şi posibilitatea accesului instantaneu la informaţie din toate domeniile  ne dă posibilitatea de a explora concret, interactiv, pe o multitudine de paliere, opţiunile şi aspiraţiile unui elev. Asta se poate face uşor cu o dotare de cele mai multe ori existentă în aproape orice unitate şcolară: calculator, proiector, acces internet.

Am identificat în practică  trei zone de interes pentru tineri:

-                     imaginea şi prezenţa profesională online;

-                     comunităţile online de români din strainătate (studenţi, angajaţi, turişti);

-                     site-urile de plasare a forţei de muncă şi de oferte educaţionale.

Cvasitotalitatea tinerilor sunt interesaţi de studiul, munca şi stabilirea  în străinătate chiar dacă perspective lor pe termen scurt sau mediu nu includ şi această posibilitate. Explorarea şi cunoaşterea acestei posibilităţi este prezentă la ei ca un plan de rezervă.

Astfel, accentul trebuie pus pe abilitarea indivizilor de a-şi manageria dezvoltarea propriei cariere întro lume caracterizată de schimbare (McMahon, Patton, 2000). Din acest punct de vedere, procesul de dezvoltarea carierei poate fi înţeles ca un proces de învăţare în care clienţii, ca indivizi implicaţi în învăţare permanentă, sunt participanţi activi, iar consilierii sunt facilitatori ai procesului de învăţare. (Patton, McMahon, 2006).

Imaginea şi prezenţa profesională online
Iată câteva consideraţii culese de pe spaţiul online, din articole şi comunicate media.

Tot ceea spunem şi facem online are impact asupra reputaţiei, însă deseori uităm că internetul strânge permanent date care îşi pun vizibil amprenta asupra modului în care suntem percepuţi ca oameni şi ca profesionişti. Angajatorii şi specialiştii în resurse umane se raportează la paginile personale de pe internet ale unui individ înainte de a-l angaja. Rezultatele căutărilor pe internet, postările pe blog, update-urile de pe profilurile social media şi datele din presă despre un individ conturează brand-ul personal şi e-reputaţia aferentă. Reputaţia online nu este, aşadar, numai ce publici online, ci şi felul în care publici şi momentul în care o faci.

Mulţi susţin că nu se lasă afectaţi de părerile celorlalţi în viaţa reală, însă în viaţa virtuală, o imagine nefastă poate dăuna slujbelor viitoare, dacă angajatorii fac research pe web pentru a afla mai multe despre potenţialii angajaţi şi verifică profilurile de pe reţelele de socializare. Daunele se pot răsfrânge şi asupra slujbei actuale, existând manageri care au recunoscut că au concediat indivizi din cauza abuzului de social media.

Faptul că angajatorii sunt activi în social media este deja un lucru bine-cunoscut. Aceştia urmăresc fotografiile compromiţătoare, informaţiile sau comentariile negative cu privire la individ şi informaţiile incriminatoare, indiferent de provenienţă. A fi absent în social media nu este o opţiune, deoarece în zilele noastre şi acest lucru este în detrimentul individului şi reputaţiei sale. O prezenţă discretă şi pozitivă este, aşadar, varianta optimă.

Managementul reputaţiei online înseamnă control asupra imaginii online, deci o prezenţă online puternică şi pozitivă. Căutarea pe Google a propriului nume sau a pseudonimului este absolut necesară, iar publicarea unor informaţii proprii pe reţelele de socializare, de asemenea.

Dacă un control total asupra reputaţiei online poate părea ceva imposibil, există varianta contracarării informaţiilor negative cu unele pozitive şi autentice. Data de naştere, adresa şi orice alte date personale trebuie să rămână private, iar tag-urile compromiţătoare trebuie să fie înlăturate.

BestJobs.ro a chestionat recent 2858 de angajati si peste 70 de companii pentru a afla in ce mod comportamentul pe retelele sociale influenteaza procesul de selectie al angajatilor.

Intrebati ce masuri de precautie isi iau in comportamentul pe retelele sociale, pentru a evita respingerea la un viitor interviu de angajare, am aflat urmatoarele:

22% - evita postarea de materiale indecente sau de continut neadecvat

18% - evita comentariile discriminatorii

21% - nu posteaza comentarii defaimatoare asupra unui angajator anterior

11% - fac referiri directe asupra calificarilor si pregatirii lor

28% - formuleaza cat mai corect si atent orice comunicare pentru a da dovada de o capacitate buna de exprimare

Pe de alta parte, 83% dintre recrutori declara ca apeleaza la analiza continutului pe retelele sociale in procesul de selectie al candidatilor. Principalele aspecte care sunt verificate de acestia atunci cand analizeaza comportamentul online al angajatilor potentiali sunt:

37% - daca au mintit asupra calificarilor

24% - daca au dovedit deficiente in comunicare

12% - daca posteaza comentarii defaimatoare asupra unui angajator anterior

18% - daca posteaza materiale cu continut inadecvat (fotografii, comentarii)

9% - daca posteaza comentarii discriminatorii

Screening-ul de pre-angajare incepe sa includa tot mai multe actiuni de analiza online a angajatilor potentiali, pentru a valida informatiile incluse de aplicanti in CV-urile transmise.

Potrivit unui sondaj anterior, identitatea personală online contează şi poate influenţa găsirea unui loc de muncă, de aceea activitatea în social media trebuie "administrată corect".

Sondajele au fost efectuate la nivel naţional pe pagina de candidaţi şi companii BestJobs. Acestea fac parte dintr-o serie de sondaje BestJobs ce masoară opinia utilizatorilor într-o varietate de subiecte legate de locul de muncă, economie si carieră.

      Comunităţile online de români din strainătate (studenţi, angajaţi, turişti)

În cautarea unei oferte de studiu sau de muncă în strainătate, elevul sau tânărul, după ce trece de partea preliminară, oficială a informării, poate explora mai detaliat şi mai aplicat spaţiul spre care se îndreaptă cu ajutorul studiului site-urilor comunităţilor româneşti din strainătate. Experienţa celor care deja trăiesc, muncesc şau studiază în ţările respective  este valoroasă deoarece este a unor conaţionali de similar resort cultural, aspirational; este uşor de parcurs din cauza limbii; cuprinde aspecte ce vizează toate palierele vieţii şi este de multe ori mai actuală decât sursele oficiale.

Exemple: http://www.filiera.fr/, http://www.emigrantintenerife.info/, http://www.romania.dk/, http://www.romanispania.com/, http://portal.wien.ro/forum/viewforum.php?f=4, http://forum.romanian-portal.com/forumdisplay.php?90-Comunitatea-romaneasca-din-Germania, http://filosofiepebordura.blogspot.ro/, e.t.c.
Site-urile de plasare a forţei de muncă şi de oferte educaţionale
Iată câteva facilităţi şi oportunităţi pe care aceste portaluri le oferă, informaţii culese de pe site-urile respective.
În spaţiul european cel mai relevant portal de plasare a forţei de muncă este EURES. Scopul EURES este de a oferi informaţii, recomandări şi servicii de recrutare/plasare (găsire a candidatului/locului de muncă potrivit) în beneficiul lucrătorilor şi angajatorilor, precum şi al oricărui cetăţean care doreşte să beneficieze de principiul liberei circulaţii a persoanelor. EURES este mult mai mult decât portalul pentru mobilitatea forţei de muncă, pe care îl vizitaţi în aceste clipe.EURES dispune de o reţea umană formată din peste 850 de consilieri EURES care se află în contact zilnic cu solicitanţii de locuri de muncă şi angajatorii din întreaga Europă.În regiunile transfrontaliere europene, EURES joacă un rol important în furnizarea de informaţii referitoare la toate tipurile de probleme legate de naveta peste frontieră cu care se confruntă lucrătorii şi angajatorii, precum şi de asistenţă pentru soluţionarea acestora.Înfiinţat în 1993, EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale SEE (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere. Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES. Resursele reunite ale organizaţiilor membre şi partenere ale EURES oferă reţelei o bază solidă, astfel încât aceasta să poată oferi servicii de calitate înaltă atât pentru lucrători, cât şi pentru angajatori.
La nivel de oferte educaţionale, în spaţiul european, PLOTEUS   (Portalul Ofertelor de Educaţie din Spaţiul European) a fost dezvoltat pentru a răspunde concluziilor Consiliilor Europene de la Lisbona şi Stockholm (martie 2000 şi martie 2001), care invitau Comisia Europeană şi Statele Membre să creeze un serviciu cu acoperire europeană pentru oferirea de informaţii despre oportunităţile de muncă şi educaţie. Obiectivul PLOTEUS, asemenea omologului său EURES, este de a face posibil dreptul la libertatea de mişcare pentru cetăţenii europeni prin oferirea informaţiilor necesare. În forma sa actuală, PLOTEUS are scopul de a facilita navigarea prin resursele de informaţii despre oportunităţile de educaţie existente. Munca de identificare şi clasificare a resurselor informative este realizată de Centrele Naţionale de Resurse pentru Orientare Profesională (Euroguidance) – o reţea europeană finanţată de programul Leonardo da Vinci şi de autorităţile naţionale. Trebuie accentuat faptul că PLOTEUS este un proiect în construcţie. Pe de o parte, serviciul actual de orientare a utilizatorilor prin resursele de informare existente este extins şi actualizat în mod constant. Pe de altă parte, Comisia şi autorităţile naţionale relevante lucrează împreună la definirea unui protocol comun care va permite interconectarea la nivel european a bazelor de date naţionale şi regionale. Aceasta va oferi cetăţenilor accesul direct şi unificat la toate instrumentele de acest gen. Proiectul este coordonat de DG pentru Educaţie şi Cultură; dezvoltarea sa a fost sprijinită de DG pentru Întreprinderi prin programul IDA (Schimburi de Date între Administraţii). EURES este coordonat de DG pentru Muncă şi Interne.
În privinţa oportunităţilor educaţionale şi a programelor de tineret se remarcă şi portalul EURODESK care răspunde la solicitările tinerilor legate de oportunităţile de finanţare ale Uniunii Europene, precum si la cele legate de mobilitate. Serviciul de informare Eurodesk faciliteaza gratuit accesul la informatii europene de interes pentru tineri si cei care lucreaza cu tinerii in aproape 30 de tari europene. Europa nu duce lipsa de oportunitati, dar ca sa beneficieze de ele, tinerii le trebuie informatii corecte. Serviciul Eurodesk este gata sa îi ajute sa dea un sens Europei, oferindu-le informatia pe care o vor, exact atunci cand le trebuie. Eurodesk nu este doar un alt serviciu online: partenerii Eurodesk iti pot prezenta diversele oportunitati care ti s-ar potrivi - in cazul in care iti doresti sa studiezi, sa muncesti, sa participi la un schimb de tineret, sa fii voluntar european sau sa calatoresti intr-o alta tara europeana - si iti vor arata care sunt urmatorii pasi pe care trebuie sa-i urmezi.  
Eurodesk este, de asemenea, o platforma profesionala pentru specialistii in domeniul informatiilor europene care lucreaza cu tinerii. Partenerii nationali Eurodesk functioneaza oficial si ca structura suport pentru Programul TINERET in ACTIUNE al Uniunii Europene si ofera informatii si indrumari de inalta calitate despre Europa tinerilor si celor care lucreaza cu tinerii. De asemenea, Reteaua Eurodesk actualizeaza si gestioneaza continutul informational al Portalului European pentru Tineret al Comisiei Europene.

Concluzii:
Feed-back-ul primit de la elevi în urma orelor de consiliere şi orientare arată că pentru ritmicitatea şi actualitatea informării, opţiunea de newsletter le-a oferit conectarea zilnică la realitatea relevantă pentru ei.
Ca profesor am avut şi eu de învăţat de la elevi: reţelele de socializare, de ajutor reciproc sau de ospitalitate pot fi deasemenea folosite în explorare şi prospectare.

Surse www:
 http://www.bestjobs.ro/blog/2011/10/13/83-dintre-angajatori-verifica-backgroundul-online-al-potentialilor-angajati/

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-sa-ti-protejezi-reputatia-online-155812.html

http://ec.europa.eu/eures/home.jsp?lang=ro

http://www.eurodesk.ro/

http://ec.europa.eu/ploteus/

INSTRUMENTE ALE ORIENTĂRII CARIEREI ADOLESCENŢILOR DIN LICEELE TEHNOLOGICE

Cătălina Aurelia Ilie, profesor consilier şcolar la  C.S.A.P. - Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

1. Orientarea carierei în perioada adolescenţei

Realitatea practică, marcată de schimbările profunde şi accelerate din domeniul vieţii sociale impun confruntarea cu situaţii noi, precum: globalizarea pieţei forţei de muncă, extinderea sistemului economiei de piaţă în majoritatea ţărilor lumii, creşterea surplusului de forţă de muncă, mai ales tânără, transformarea organizaţională a locurilor de muncă, creşterea importanţei aptitudinilor de lectură, calcul, comunicare, a alfabetizării informaţionale şi învăţării continue, punerea în aplicare a unor politici guvernamentale noi referitoare la dezvoltarea economică, şcolarizare, formare profesională. Aceste aspecte determină schimbări şi reorientări în conceperea şi desfăşurarea activităţilor de consiliere, justificând din ce în ce mai temeinic, trecerea de la conceptul de orientare şcolară şi profesională, la cel de consilierea carierei[1].

În perioada adolescenţei aspectele consilierii carierei capătă o semnificaţie aparte, deoarece adolescenţa, în opoziţie cu tumultoasa perioadă a pubertăţii, stă sub semnul pudorii, sensibilităţii, al autoreflecţiei şi al autoanalizei. Această perioadă presupune cu necesitate rezolvarea unor „probleme de dezvoltare”, care fac posibilă apariţia nu doar biologică, ci şi psihologică a viitorului adult: dobândirea independenţei de părinţi; adaptarea la propria maturizare sexuală; decizia şi pregătirea pentru o anumită vocaţie;  dezvoltarea unei filosofii de viaţă, a unor credinţe morale şi standarde morale;  dobândirea unui sentiment al identităţii.

Identitatea, ca acea conştiinţă clară a individualităţii unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepţiei de sine şi a percepţiei expectanţelor celorlalţi faţă de propria persoană, este în permanentă construcţie şi reconstrucţie. Adolescenţa forţează reflectarea asupra propriei identităţi (identificarea propriilor valori, interese şi abilităţi, evaluarea capacităţii de a lua decizii şi a face faţă diverselor situaţii) şi contribuie astfel la cristalizarea acesteia. Una din faţetele identităţii este chiar identitatea vocaţională, care debutează din copilărie cu o perioadă a fanteziei în planul aspiraţiilor vocaţionale (Ginzberg, 1972)[2] şi continuă în pubertate cu o perioadă a tatonărilor. În adolescenţă are loc cristalizarea identităţii vocaţionale şi se creează o viziune de ansamblu asupra factorilor care influenţează alegerea traseului educaţional şi profesional, ceea ce determină luarea unor decizii mult mai pragmatice.

            Din acest punct de vedere, elevul de liceu se regăseşte preponderent în două faze:

1. perioada tatonărilor, care acoperă ciclul gimnazial, dar şi ciclul inferior al liceului (11–17 ani);
2. perioada realismului, care corespunde ciclului superior al liceului şi învăţământului superior sau/şi angajării (18–17 ani).

2. Etape ale orientării carierei în cadrul Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea

            Pentru elevii care se orientează spre licee din cadrul filierei tehnologice, se impun numeroase alegeri ale traseului şcolar sau/şi profesional, în diferite etape ale ciclului liceal. De exemplu, în cadrul Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea, elevii, în funcţie de domeniul pregătirii de bază, parcurg, diferenţiat, următoarele etape, reflectate în etape ale consilierii carierei:

1. Toţi absolvenţii claselor a IX-a optează între continuarea studiilor în învăţământul liceal – clasa a X-a, sau în cadrul învăţământului profesional – clasa a X-a SAM;

2.  Elevii claselor a IX-a din domeniul pregătirii de bază - Turism şi  alimentaţie – optează pentru clasa a X-a între cele două calificări profesionale, desprinse din domeniul pregătirii de bază: tehnician în turism sau tehnician în gastronomie;

3. Elevii clasei a X-a au, de asemenea, de realizat o alegere pentru clasa a XI-a: continuă studiile în ciclul superior al liceului sau optează pentru efectuarea unui stagiu de pregătire practică (720h  - 24 săptămâni), după finalizarea căruia pot susţine Examenul de Certificare a Competenţelor Profesionale nivelul 2 în cadrul calificărilor profesionale derivate din domeniul pregătirii iniţiale de bază;

4. Elevii claselor a X-a, domeniul pregătirii de bază – Economic – care rămân în ciclul superior al liceului, optează, la rândul lor, între cele două calificări profesionale, tehnician în activităţi economice, respectiv tehnician în administraţie publică.

            Chiar dacă opţiunea elevilor este condiţionată de mai mulţi parametri, printre care şi media generală, respectiv media la disciplinele de specialitate, recomandarea profesorului consilier şcolar capătă valoare în direcţia facilitării sau clarificării opţiunii personale.

3. Instrumente în orientarea carierei

Identitatea vocaţională include aspecte legate de cunoaşterea propriilor interese, valori, abilităţi şi competenţe, pe de o parte, cu preferinţa pentru un anumit tip de activităţi, stiluri de interacţiune şi medii de muncă, pe de altă parte. Ea apare la confluenţa dintre experienţele de învăţare şi de muncă multiple ale adolescentului, devenind etalonul maturizării sale. Pentru ca efortul specialistului să fie eficient ca direcţie şi dozare, sunt necesare instrumente viabile care să asigure atingerea obiectivelor programului de orientare a carierei. În acest context, consider a fi deosebit de utile şi relevante două: Inventarul de interese profesionale Holland şi Bateria de Teste de Aptitudini Cognitive (BTPAC), pe care le voi prezenta în continuare pe scurt.

3.1.1. Chestionarul de interese profesionale Holland

Acesta evaluează interesele unei persoane, adică preferinţele cristalizate ale acesteia pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară.

Teoria corespondenţei persoană-mediu elaborată de Holland (1959, 1973, 1997) este una din cele mai influente în domeniul psihologiei vocationale. Conceptele ce derivă din această teorie au fost practic asimilate în vocabularul, metodele şi practicile generale de asistenţă a carierei. Holland (1997) îşi descrie teoria ca fiind una structurală şi interactivă. Putem spune că este o teorie structurală pentru că încearcă să organizeze informaţia vastă despre oameni şi ocupaţii şi este interactivă deoarece consideră comportamentul uman şi cariera ca fiind rezultatul interacţiunii permanente dintre persoană şi mediu. Asumpţiile de bază ale teorei pot fi prezentate astfel:

1.      Persoanele şi mediile de muncă pot fi categorizate în 6 tipuri (realist, investigativ, artistic, social, antreprenorial sau întreprinzător şi convenţional; RIASÎC).

2.      Persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea caracteristicilor personalităţii lor vocationale.

3.      Comportamentul vocaţional este rezultatul interacţiunii dintre tipurile de personalitate şi mediu.

Tipologiei propusă de Holland, deşi similară cu a lui Adler (1939), Jung (1933) şi mai târziu Gordon (1975) sau Welsh (1975), este inspirată în special de literatura vocaţională, iar structura tipologiei simetrică şi paralelă, este oarecum particulară. Simetria este dată de forma hexagonală a tipologiei, iar paralelismul de tratarea tipurilor în relaţie cu mediile de muncă. Autorul a realizat o descriere succintă a tipurilor tocmai pentru a face testabila validitatea acestora. Mai jos sunt prezentate succint caracteristicile acestor tipuri.

•         Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini.

•         Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc). Are de obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme.

•         Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie.

•         Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă astfel să ajute oamenii sa­şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini.

•         Tipul întreprinzător (Î) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă, preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile oratorice şi manageriale.

•         Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. Are abilităţi funcţionăreşti şi matematice ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare.

Teza lui Holland, vizând că persoanele tind să aleagă medii de muncă şi activităţi care se potrivesc tipologiei personale a fost confirmată printr-o serie de studii (Hansen & Sackett, 1993, Miller, 1991, Oleski & Subich, 1996). Hansen & Sackett (1993) au demonstrat de pildă că mai mult de 70% dintre studenţi prezintă un grad mare de suprapunere între profilul intereselor şi specializarea universitară aleasă.

Orientarea spre domenii congruente cu profilul intereselor nu este însă întotdeauna posibil. între oferta de oportunităţi educaţionale şi de muncă disponibile şi patternurile normative de interese în populaţie există o oarecare discrepanţă (Downes & Kroeck, 1996). Ceea ce înseamnă că nu putem alege întotdeauna ceea ce ne dorim.

3.1.2. BTPAC şi competenţele-cheie

Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) cuprinde 23 de teste şi reprezintă concretizarea unei noi generaţii de teste psihologice. Bateria reuseşte să aducă instrumentele de măsurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe baza căruia s-a reuşit acest lucru a fost următorul: cele mai relevante si mai valide sarcini cognitive au fost standardizate şi etalonate, devenind teste. În consecinţă, fiecare test are în spate zeci şi sute de cercetări experimentale, ceea ce garantează validitatea sa de construct.

În afara posibilităţii de testare (varianta hârtie-creion şi varianta soft), BTPAC conţine şi profile ocupaţionale pentru o serie de meserii, profile incluzând nivelul minim de dezvoltare al fiecăreia dintre cele 8 aptitudini (aptitudinea generală de învăţare, aptitudinea verbală, numerică, spaţială, percepţia formei, abilităţi funcţionăreşti, rapiditatea în reacţii, capacitatea decizională). Aceste aptitudini se regăsesc şi în profilele ocupaţionale Cognitrom.

Se poate vorbi, în contextul globalizării, despre o corelaţie existentă între aptitudinile investigate de BTPAC şi competenţele-cheie, adică acele competenţele de care are nevoie orice cetăţean al Planetei  pentru a se integra cu succes in viata socială într-o „economie bazată pe cunoaştere care să  asigure  dezvoltarea economică, slujbe mai bune şi  o mai mare coeziune socială” (din Concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Lisabona,  23-24 Martie  2000). Termenul de „competenţă” se referă  la obţinerea „unui grad de integrare între capabilităţi  şi obiectivele sociale mai largi de care are nevoie fiecare individ”.

Competenţele-cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilitaţi şi atitudini  de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârşitul educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei pe tot parcursul vieţii. Din cele opt competenţe-cheie, minim trei relaţionează cu aptitudinile evaluate de BTPAC (comunicare în limba maternă, competenţe în matematică şi competenţe elementare în ştiinţe şi tehnologii, competenţe pentru a învăţa să înveţi).

4. Relaţia dintre interesele profesionale şi aptitudini individuale; aplicaţie pe consilierea carierei la clasele a X-a din cadrul Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea

            Deşi corelează, interesele şi aptitudinile au fost tratate ca entităţi separate, mai ales când s-a pus problema criteriilor de la care trebuie să se plece în elaborarea deciziilor în cadrul selecţiei profesionale. Ne putem confrunta cu mai multe variante, unele vizând concordanţa dintre cele două elemente menţionate (situaţia fericită) sau neconcordanţa lor, situaţie în care apare compensarea. Dacă interesele unei persoane faţă de un anumit domeniu de activitate nu sunt susţinute de aptitudini corespunzătoare, şansele ca aceasta să obţină performanţe notabile într-un anumit respectivul domeniu de activitate, se reduc semnificativ, în ciuda compensării prin creşterea eforturilor. Dacă există aptitudini, dar nu sunt interese pentru un anumit domeniu, nu se poate vorbi despre o „irosire” a celor dintâi, ci doar despre o direcţionare diferită a lor.

            Faptul că, uneori, nu există o corelaţie semnificativă între aptitudinile şi interesele unei anumite persoane, poate fi explicat prin faptul că primele alcătuiesc doar un grup de resurse (potenţialităţi latente), care pot fi activate la un moment dat. 

În cadrul acţiunilor de orientare a carierei sunt utile de diagnosticat următoarele două aspecte: nivelul de dezvoltare a unor aptitudini de bază, respectiv identificarea profilului intereselor profesionale pentru subiectul aflat în pragul unei alegeri, aşa cum am încercat în activităţile de consiliere a carierei în Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea.

SCOP:

Consilierea elevilor pe baza evaluării intereselor profesionale, respectiv a  aptitudinii verbale şi a aptitudinii numerice în scopul formulării opţiunii individuale pentru clasa a XI-a, vizând unul din cele două profile disponibile: tehnician în activităţi economice şi tehnician în administraţie publică.

INSTRUMENTE:

¡ Chestionar vizând opţiunile şcolare şi factorii de influenţă ai acestora pentru elevii din clasa a X-a liceu;

¡ Chestionarul de interese profesionale Holland;

¡ Testul de vocabular administrat cu scopul evaluării nivelului aptitudinii verbale a elevilor;

¡ Testul de raţionament matematic administrat cu scopul evaluării nivelului aptitudinii numerice a elevilor;

Ultimele două teste fac parte din Bateria de Teste de Aptitudini Cognitive (BTPAC) şi au fost administrate în variantă soft.

ETAPE:

¡ Administrarea colectivă a chestionarului vizând opţiunile şcolare şi factorii de influenţă ai acestora, respectiv a chestionarului de interese profesionale Holland;

¡ Administrarea, în variantă soft a celor trei teste menţionate mai sus, din Bateria de Teste de Aptitudini Cognitive (BTPAC);

¡ Formularea recomandărilor psihologului; relaţionarea opţiunilor personale ale elevilor cu recomandarea psihologului;

MOTIVAREA PSIHOLOGICĂ A ALEGERII TESTELOR APLICATE:

            Au fost administrate, în mod colectiv, în variantă soft, în aceeaşi şedinţă de evaluare, trei teste din Bateria de Teste de Aptitudini Cognitive (BTPAC):

1. testul de vocabular în baza căruia se calculează nivelul individual al aptitudinii verbale;
2. testul de raţionament matematic în baza cărora se calculează nivelul individual al aptitudinii numerice.

Alegerea celor două teste s-a bazat, în principal, pe două considerente:

1. Testele selecţionate sunt obligatorii pentru calcularea corectă a nivelurilor celor două aptitudini menţionate mai sus;
2. Aptitudinile vizate sunt importante pentru diferenţele dintre psihogramele celor două profesii (psihograme preluate din profilele ocupaţionale ale Bateriei de Teste de Aptitudini Cognitive), după cum se poate vedea şi în fig. 1 şi 2, de mai jos:

---

[1] Mihai, Jigău, 2001, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, p. 9.

[2] Apud Adriana Băban, 2001, Consiliere educaţională, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, p. 208.

 

Fig.1  CONFIGURAŢIA APTITUDINILOR PENTRU OCUPAŢIA DE TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI

 

Fig. 2 CONFIGURAŢIA APTITUDINILOR PENTRU OCUPAŢIA DE TEHNICIAN ÎN ADMINISTRAŢIE 

 

Fig. 3 CONFIGURAŢIA INTERESELOR PROFESIONALE

 

Profil/Specializări	Tehnician în activităţi economice	Tehnician în activităţi economice
Profil principal Holland	Realist/Convenţional	Social
Profile secundare Holland	Investigativ, Social	Realist, Întreprinzător

 

Dincolo de toate acestea – argumente psihologice, proceduri ştiinţifice, instrumente de diagnoză – cred că unul din scopurile esenţiale şi derivate ale consilierii carierei, mai ales în perioada de liceu este de a-l ajuta pe adolescent să se cunoască, să se recunoască în toate situaţiile, să-şi dea seama atât de capacităţile sale (altfel decât prin notele obţinute la şcoală), cât şi de lipsurile sale, pentru a-şi mobiliza „rezervele” la momentul oportun. Înseamnă totodată, a-i propune mijloacele prin care să-şi completeze lacunele şi să-şi compenseze incapacităţile; a-l informa asupra realităţilor vieţii sociale, adică a sprijini individul în momente cruciale ale carierei sale, oferindu-i informaţiile de care are nevoie şi ajutându-l să interpreteze şi să utilizeze aceste informaţii. În final, ca în orice altă formă de consiliere, e necesar ca decizia să aparţină celui căruia i-a fost dedicată toată această procedură: Măria-sa,  persoana consiliată.

BIBLIOGRAFIE

1)     Băban, Adriana (coord.), 2001, Consiliere educaţională, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca.

2)     Golu, P.; Zlate, M.; Verza, E., 1993, Psihologia copilului, Ed. Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti.

3)     Jigău, Mihai, 2001, Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti.

4)     Lemeni, Gabriela; Mircea Miclea (coord.), 2004, Consiliere şi orientare - ghid de educaţie pentru carieră, Ed. ASCR, Cluj-Napoca.

5)     Salomia, Elena; Marciuschi, Marcela, 2003, Ghidul carierei mele, Humanitas Educaţional, Bucureşti.