Prof. consilier
școlar, Jenica
Batiste
Cabinetul
de Asistenţă Psihopedagogică al Şcolii Gimnaziale Nr. 12 Tulcea
Se constată o creștere semnificativă
a numărului elevilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul
de masă, determinată, pe de o parte, de orientarea cazurilor cu deficiențe
ușoare din învățământul special către învățământul de masă și, pe de altă
parte, de creșterea numărului de solicitări pentru certificatul de orientare
școlară.
Consilierul
în activitatea pe care o desfăşoară la Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică al şcolii, dar
şi la nivelul claselor, în colaborare cu cadrele didactice, are misiunea de a
asigura pentru fiecare copil o bună integrare socială pentru a evita eşecul şcolar şi a creşte şansele de
integrare a acestora la vârsta adultă.
I. Conceptele
integrare/incluziune şcolară au fost avansate pentru ,,rezolvarea problemei copiilor cu cerinţe educative speciale,, şi definesc
,,o
nouă modalitate de abordare a elevilor, îndeosebi a celor ce întâmpină diferite
dificultăţi în activitatea de învăţare şcolară,,.
Integrarea şcolară reprezintă
procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale speciale la normele şi
cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective
pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a
activităţilor şcolare.
Traian Vrăsmaș sintetizează
nivelurile de integrare, cu referire specială la grupul elevilor în
-
integrare
spațială – a fi prezent;
-
integrare
socială – a fi împreună cu ceilalți copii;
-
integrare
școlară – a învăța împreună cu ceilalți elevi.
Incluziunea şcolară reprezintă
procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de
învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membri comunităţii,
indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora. Acest
concept are în vedere, atingerea obiectivului „educaţia pentru toţi” care
impune reformarea şcolii publice şi a sistemului de învăţământ pentru a
răspunde mai bine nevoilor, potenţialului şi aspiraţiilor tuturor copiilor,
inclusiv a celor cu cerinţe educative speciale.
Lucrul cu
această categorie de copii, necesită din partea consilierului şcolar o serie de
însuşiri etico-morale, însuşirea unui set de valori, cunoştinţe şi aptitudini.
Luând în considerare particularităţile copiilor cu cerințe educaționale
speciale şi factorii care pot duce la excluderea sau marginalizarea şcolară,
consilierul are responsabilitatea de a promova integrarea/ incluziunea, de a
identifica modalităţile şi oportunităţile de implicare a copilului în
activitatea şcolară.
II. Dificultăți ale integrării/incluziunii elevilor cu
cerințe educaționale speciale
În procesul de
integrare/incluziune a elevilor cu cerințe educaționale am identificat în
funcție de factorii implicați dificultăți în colaborarea cu
familia:
-
Nu informează cadrele didactice despre problemele
copilului;
-
Refuză/ neagă problemele copilului când îi sunt aduse
la cunoştinţă;
-
Nu sunt de acord cu diagnosticarea medicală;
-
Întârzie întocmirea dosarului şi expiră
valabilitatea adeverinţei medicală;
-
Renunţă la medicaţia copilului fără acordul
medicului;
-
Nu colaborează în exersarea terapiei logopedice
și acasă;
-
Au o slabă participare la întâlnirile de
consiliere;
-
Nu supraveghează/sprijină elevii în pregătirea
şcolară;
-
Consideră că obţinerea Certificatului de
Orientare Școlară îi asigură promovarea fără a fi prezent la ore/fără a se
pregăti pentru ore;
-
Întârzie/refuză reînnoirea dosarului la trecerea
elevului într-un alt ciclu școlar.
copiii/elevii cu CES:
-
Absentează pentru că după ore au activităţi
recuperatorii/au un program organizat în centrele de plasament;
-
Nu au manuale/rechizite;
-
După ore sunt obosiţi pentru terapia logopedică;
-
Refuză/ uită să vină la cabinet la ora stabilită;
profesorii:
-
Întocmirea programelor adaptate în colaborare cu
profesorul de sprijin;
-
Realizarea obiectivelor din programele adaptate;
-
Adaptarea tezelor şi a testelor ca durată şi grad de
dificultate;
-
Schimbarea atitudinii faţă de elevii cu CES;
-
Disponibilitatea de timp pentru consiliere.
familiile celorlalţi copii:
-
Manifestă nemulţumire faţă de copiii cu CES, în
special din cauza tulburărilor de comportament;
conducerea
şcolii:
-
Număr mare de elevi în clasele integratoare;
-
Repartizarea inegală a elevilor cu CES în clase.
colegii de clasă:
-
Izolarea/marginalizarea colegilor cu CES;
-
Etichetarea datorită dificultăților de învățare sau a comportamentului;
-
Refuzul comunicării sau a interrelaționării în timpul jocurilor.
III. Responsabilitățile
consilierului școlar în integrarea/incluziunea copiilor cu cerințe educaționale
speciale
Reuşita integrării şcolare depinde de accesul la servicii educaţionale de calitate, iar
reuşita incluziunii − de modalităţile
şi oportunităţile de implicare a copilului în activitatea şcolară.
În contextul educaţiei incluzive,
serviciile cabinetului de asistenţă psihopedagogică se focusează pe ,, susţinerea
procesului de dezvoltare a personalităţii elevului în contextul influenţelor
psihopedagogice realizate de către toţi actorii implicaţi în educaţia
copilului,,. (Vrasmaș E. 2007).
Pentru
asigurarea unor condiţii optime pentru calitatea procesului de învăţare şi
dezvoltare a elevilor, inclusiv a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale,
consilierul școlar are următoarele responsabilităţi:,,cunoaşterea psihologică a particularităţilor de învăţare şi
dezvoltarea psihosocială a elevului... , monitorizarea şi eficientizarea
procesului de integrare socială în colectivul clasei…,, asistenţă în
proiectarea activităţilor extracurriculare organizate în cadrul instituţiei şi
oferirea asistenţei psihologice privind orientarea profesională,,. (Vrasmaș E.
2007)
În urma
sesizării cadrelor didactice şi la solicitarea părinților, realizează evaluarea
psihopedagogică, sprijină învăţătorul sau profesorul diriginte în întocmirea
caracterizării şi a fişei psihopedagogice şi întocmeşte traseul educaţional al
elevului, având la bază evaluarea medicală.
Prin consilierea
psihopedagogică remedială, consilierul acordă sprijin, ajutor și îndrumare
copiilor/elevilor cu diverse tipuri de nevoi în educație, celor din minorități
sau celor instituționalizați pentru a se adapta psihologic şi comportamental la
activitatea de învățare dar și în relaţiile interpersonale. Consilierul pentru
integrarea și includerea acestor copii în grupul clasei desfășoară activități
la clasă pentru formarea unei atitudinii nediscriminatorii, de acceptare a
diversităţii şi a respectului faţă de identitatea culturală şi etnică.
Integrarea/ incluziunea copiilor cu
CES cere de la persoanele implicate competenţă, profesionalism şi optimism,
întrucât uneori, din cauza diversității problemelor copiilor în ciuda
eforturilor depuse nu se găsesc soluții optime pentru ameliorarea lor.
Responsabilitatea principală a
consilierului şcolar constă, în ,,susţinerea
permanentă a actorilor responsabili de educaţia copilului şi fortificarea
dezvoltării psihologice a elevului în limitele abilităţilor pe care acesta le
posedă şi ale celor care îi sînt utile pe viitor,,. (Vrasmaș E.2007).
Consilierul dovedește atitudini de
întrajutorare față de cadrul didactic și acordă sprijin în cunoașterea
particularităților elevilor, a tipului de inteligență, a stilului de învățare,
în identificarea barierelor de învățare pentru ca fiecare să-și găsească locul
în procesul de predare- învățare.
În colaborare cu profesorul
itinerant sprijină cadrul didactic în adaptarea curriculumului şi întocmirea
planului de intervenţie personalizată pentru a răspunde cerințelor copiilor cu
dificultăți de învățare, supraveghează implementarea lui și monitorizează
progresul copilului integrat.
Pentru informarea cadrelor didactice am
susținut în cadrul comisiilor metodice prezentări care vizează problematica
incluziunii copiilor și a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Astfel în
colaborare cu profesorii logopezi sau cu profesorii itineranți despre ,,Integrarea
copiilor cu CES în învățământul de masă, adaptarea curriculară și consiliere,,
, ,,Dezvoltarea abilităților de interrelaționare a copiilor cu autism,, ,
,,Metode de diminuare a comportamentului hiperactiv și opoziționist,,
Am
recomandat spre studiu ghiduri pentru cadrele didactice și părinți privind
copiii cu CES și astfel s-au familiarizat cu legislația care protejează copilul
cu CES, principiile integrării au înțeles termenii cerințe educaționale
speciale, adaptare curriculară, Plan de Intervenție Personalizat. În urma
acestor activități de informare și sensibilizare am constatat o mai bună
comunicare și colaborare cu profesorul itinerant în întocmirea unor instrumente
de evaluare și în desfășurarea activităților remediale.
Pentru
a construi un parteneriat real între părinții elevilor cu CES și școală am
acordat atenție așteptărilor familiei și le-am făcut cunoscute rolul și
importanța serviciilor, persoanele care sprijină educația copilului lor, precum
și modalitățile de colaborare cu acestea pentru a fi înțelese și acceptate. În
funcție de caz, am recomandat suplimentar alte tipuri de servicii oferite de
centre de recuperare sau organizații nonguvernamentale cu reprezentanții cărora
am menținut colaborarea.
Calitatea serviciilor profesorului itinerant, ale
consilierului și ale logopedului este măsurată și de modul cum participă
părinții la acestea și cum sunt implicați în continuarea activităților și de
aceea e important să conștientizeze importanța serviciilor și riscurile
întreruperii activităților de recuperare.
În activitățile de
consiliere individuală a părinților am avut în atenție identificarea nevoilor educative ale acestora
pentru creșterea abilităților și competențelor educative, dar și a încrederii
în propriile forțe pentru a-și sprijini proprii copii. Am încurajat părinții să
se implice personal
de a lucra în programul de intervenție personalizat pentru a cunoaște nevoile
copilului și a asigura succesul.
Prin
consilierea individuală a părinților am realizat și o informare cu legislația în vigoare care
protejează și sprijină copilul cu CES pentru a-i cunoaște și apăra drepturile.
Părinții au fost motivați să se implice în procesul de învățare, să-și ajute
copilul la teme în urma informațiilor pe care le-au primit despre:
-
Regimul de viață și timpul liber al
copilului;
-
Cum întocmim un program al zilei/ săptămânii
pentru perioadele de școală și de vacanță;
-
Cum stabilim regulile;
-
Modalitățile de îmbunătățire a stimei de
sine a copilului în cadrul familiei;
-
Îmbunătățirea
comunicării cu învățătoarea/dirigintele/profesorii de la clasă.
În unele situații
părinții sunt disperați și dornici de a face orice, în alte situații se simt
neputincioși și colaborează într-o
măsură mai mică, însă întotdeauna i-am consultat ca parteneri de activitate și în luarea
deciziilor. Dificultăți am întâmpinat în cazul familiilor sărace, a părinților
cu dizabilități sau tulburări grave de comportament și atunci am solicitat
sprijinul asistentului social.
Prin activitățile de consiliere
individuale dar și cele desfășurate cu grupul clasei copiilor cu dificultăți de
învățare li se dezvoltă respectul faţă de sine, li se formează o imagine
pozitivă despre propria persoană și încredere în forţele proprii pentru a-i
motiva să progreseze.
IV. Practici de integrare/incluziune
Şcoala incluzivă este o şcoală
tolerantă, prietenoasă şi democratică, care valorizează şi integrează toţi
copiii. Pentru a reduce izolarea în clasă a elevilor cu cerințe educaționale
speciale consilierul şcolar iniţiază şi coordonează programe prin care
influențează pozitiv climatul relațional al clasei, astfel încât să fie ,, încurajator
pentru toţi elevii şi pentru fiecare elev în parte,,.
În
acest sens, am derulat pe o perioadă de
doi ani Proiectul ²Acceptă
diferenţele!² care are ca obiectiv general, prevenirea şi combaterea fenomenului de
discriminare a copiilor din medii defavorizate, minorități, copii cu cerințe
educaționale speciale, copii instituționalizați.
Obiectivele
specifice:
1.
Creşterea
conştientizării şi sensibilizării cu privire la fenomenul de discriminare a
copiilor din medii defavorizate în cadrul şcolii;
2.
Creşterea
toleranţei şi deschiderii faţă de grupurile dezavantajate supuse discriminării;
3.
Creşterea
capacităţii de comunicare şi relaţionare a copiilor din medii defavorizate.
Echipa
de proiect îşi propune să faciliteze integrarea elevilor cu cerințe educaționale
speciale, a celor din minorități și a celor instituționalizați care din cauza
problemelor de învățare și de conduită
generează deseori o atitudine ostilă, discriminatorie din partea
colegilor de clasă şi uneori apar proteste şi presiuni din partea părinţilor,
fiind priviţi ca şi “copii problemă”.
Reușita școlară a acestor copii depinde de
gradul de implicare în activităţi de socializare, comunicare, relaţionare,
consiliere şi de gradul de sensibilizare a
elevilor, cadrelor didactice şi a comunității faţă de problemele cu care
se confruntă.
Echipa de proiect formată din cadrele
didactice de la clasele a IV-a a avut rolul de a promova toleranţa şi
nondiscriminarea în mediul şcolar utilizând ca strategii didactice jocurile de
inter-cunoaştere, poveştile raţionale, studiile de caz, jocurile de rol,
softuri educaţionale, activităţi de informare și consiliere cu privire la
formele, cauzele şi efectele discriminării.
Grupul ţintă a
fost constitut din
100 de elevi din clasele a IV-a de la Școala Gimnazială nr.12 și în anul
următor din 96 de elevi, dar l-am extins și la Școala Gimnazială ,,Traian
Coșovei,, din Somova.
Beneficiari indirecţi au fost reprezentați de elevii şcolii, cadrele
didactice, ceilalţi angajaţi ai şcolii, părinții copiilor, şcoala – prin mediatizarea
imaginii acesteia, partenerii implicaţi, respectiv Direcţia Judeţeană
de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului, Centrele de plasament și Asociația de Părinți a
școlii.
Analiza SWOT
Puncte
tari:
-
identificarea climatului social la nivelul fiecărei
clase în faza iniţială şi cea finală a proiectului;
-
activităţi atractive, relaxante;
-
interesul elevilor pentru ,,altfel,, de activități
decât cele de la clasă;
-
disponibilitatea cadrelor didactice de a participa;
-
deschiderea copiilor de a lucra în echipe;
-
diversitate strategiilor didactice,
Puncte slabe
-
capacitate scăzută de atragere a fondurilor
extrabugetare pentru asigurarea premiilor
-
lipsa unei săli de festivități de mare capacitate;
-
participare redusă din partea părinților sau a
reprezentanţilor copiilor instituţionalizaţi.
Oportunități:
-
comunicarea eficientă elevi-profesori;
-
stabilirea unei relaţii eficiente între şcoală - familie/centrele de plasament- specialiști;
-
implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea
relaţiilor de parteneriat educaţional între diverse instituţii de învăţământ;
-
stimularea creativităţii elevilor;
-
creșterea gradului de coeziune între profesorii din
proiect.
Amenințări:
-
dezavantajul creat de programul școlar încărcat și de
particularitățile școlii(orar în două schimburi);
-
slaba implicare a cadrelor didactice;
-
participarea unui mic număr de părinți ca invitați.
Principalele
activităţi ale proiectului:
A.1.
Promovarea proiectului „Acceptă diferenţele!” cu ocazia Zilei Internaţionale a
Toleranţei
a) Realizarea materialelor de promovare (afişe,
pliante);
b) Prezentarea unui material despre Ziua
Internaţională a Toleranţei şi a
activităţilor proiectului.
A.2.
Aplicarea instrumentelor de măsurare a sintalităţii grupului clasei şi a
percepţiei elevilor privind egalitatea şanselor şi nondiscriminarea
a)
Exerciţiu-joc ,,Ghemul,,;
b) Aplicarea Testului sociometric;
c) Aplicarea Chestionarului de măsurare a percepţiei
elevilor privind egalitatea şanselor şi nondiscriminarea.
A.3.
Cunoaşterea şi conştientizarea formelor de discriminare
a)
Povestea “Dulcia – tânăra manouche”;
b)
Jocuri pentru
conștientizarea discriminării ,,Eticheta,, și ,,Forţeaza cercul,, ;
c) Discuție pentru identificarea altor motive de discriminare(să fii de rasă diferită; să fii băiat sau fată; să ai o
altă religie; să fii handicapat; să fii din altă ţară; să fii sărac).
A.4. Identificarea
factorilor care generează discriminarea şi a efectelor discriminării
a)
Prezentarea unor secvențe din
filmul documentar „Ochi albaştri –ochi căprui”;
b)
Discuție despre efectele discriminării și exprimarea impresiilor în urma
vizionării filmului
c) Joc exercițiu,,Statuia
grupului,,;
A.5.
Realizarea „ Copacului Toleranței”
a) Fişa de lucru ”Modul în care mă simt ” cu situaţii
discriminatorii;
b) Discuții pe 5 grupuri despre emoţiile şi gândurile declanşate de fiecare
situație;
c) Realizarea „Copacului Toleranței” care
simbolizează o lume fără discriminare;
d) Identificarea și notarea de strategii tolerante.
A.6. Descoperirea strategiilor de diminuare a discriminării
a) Exercițiu de grup
„Rotaţia desenelor”;
b) ,,Povestea ghemelor
pufoase și calde,,.
A.7. Percepţia
elevilor asupra fenomenului de discriminare prin creaţii artistice
a) Concurs artistico-plastic desen/pictură;
b) Concurs literar compunere și poezie;
c) Expoziție cu tema „Ziua diversităţii”;
A.8. „Acceptarea
diferenţelor, pas cu pas”
a) Reaplicarea Testului sociometric;
b) Reaplicarea Chestionarului de măsurare a
percepţiei elevilor privind egalitatea şanselor şi nondiscriminarea ;
c)
Evaluarea
proiectului – prezentarea jurnalului de impresii, prezentarea lucrărilor premiate,
și a unui film cu imagini din cadrul activităților.
Proiectul
a fost primit cu entuziasm de copii și cadrele didactice pentru că formele de
organizare, mijloacele de realizare și materialele atractive se difereanțiau de
cele folosite frecvent la clasă. Toți elevii au fost încurajați să participe,
au fost motivați și stimulați să-și exprime opiniile. Prin implicarea tuturor
elevilor s-a încercat spargerea barierelor și eliminarea prejudecăților legate
de apartenența la un anumit mediu. Îmbunătăţirea relaţiilor din grup a dus la
creşterea sintalităţii grupului respectiv, la o mai pronunţată dorinţă de
ajutare a celorlalţi, la o mai bună acceptare a acestora. Impresiile copiilor
reflectă impactul pozitiv al proiectului:
„Acest proiect este important pentru
educaţia noastră”, „ învăţăm cum să ne purtăm, să vorbim civilizat şi să nu facem diferenţe între colegi.,, S. B. Cls. aIV-a B
„Copii nu prea mă respectă”, „mulţi
îmi zic că sunt grăsuţă”, „au râs de mine şi m-am simţit groaznic”. Trebuie să
fim toleranţi şi „aştept ca toţi colegii mei să mă respecte aşa cum sunt”.
M. I. aIV-a B
„ Unii copii au probleme, unii sunt
mai buni la învăţătură, alţii sunt mai
slabi, dar toţi copiii au dreptul de a învăţa.” A. V. S. B. Cls. aIV-a B
„ Trebuie să-i respectăm şi pe copiii de la cămin, chiar dacă sunt mai
slabi la învăţătură. Ei sunt chiar buni şi sunt timizi”. I. A Cls. aIV-a A
„ Aş vrea ca acest proiect să schimbe
atitudinea unor colegi cărora nu le pasă de situaţia grea a altora”, „ aştept
ca toţi copiii din şcoală să fie mai buni şi să se ajute între ei”, „ să înveţe
să se comporte civilizat cu cei din clasă, din şcoală sau cu oamenii mari”. T. D. Cls. aIV-a A
În
concluzie, cadrele didactice, trebuie să perceapă incluziunea ca
pe o mişcare de extindere a scopului şi rolului şcolii obişnuite, pentru a
putea răspunde diversităţii de nevoi educative ale copiilor. Elevii cu cerințe
educaționale speciale au aceleași nevoi ca și ceilalți copii, înțelegere,
respect, afirmare de sine dar au și nevoi specifice în funcție de problema pe
care o au.
Profesorul consilier şcolar va înlătura
prejudecăți, va schimba mentalități, va menține în permanenţă colaborarea cu
părinţii, cadrele didactice sau conducerea şcolii, în vederea stabilirii unui
parteneriat educaţional eficient, în beneficiul acestor elevi, contribuind
astfel la reușita școlară.
BIBLIOGRAFIE:
Gherguț , Alois,
(2005), Sinteze de Psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene
de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași;
Stanciu, Monica,
(2013) Copiii cu dizabilităţi – Raport septembrie 2013, UNICEF România,
Bucureşti;
Vrasmaş,
Ecaterina,(2007) Dificultăţile de
învăţare în şcoală – domeniul nou de studiu şi aplicare, Editura V&INTEGRAL, Bucureşti;
Vrasmaș,
T. (2004) , Şcoala şi educaţia pentru
toţi, Editura Miniped, Bucureşti, p.51-52.
Vrasmaș, T. (2001), Învăţământul integrat şi/ incluziv, Editura Aramis, Bucureşti,
pag.8-18, pag.34-35.
Băban, A., (coord.),
(2001), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție
și consiliere, Editura Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
Dumitru, I. Al., (2008)
Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice și sugestii practice, Editura
Polirom, Iași.
DIN CREAȚIILE ELEVILOR
TOLERANŢA
Anisim Cosmina cls. a
IV-a B
Să intrăm pe poarta speranţei,
Să intrăm pe poarta toleranţei.
Toleranţa,
gingaşă floare ,
Te învaţă să te porţi ca
atare.
Toleranţa se învaţă de când eşti mic,
Iar aceasta nu te costă nimic.
